Cea de a 600-a aniversare a Decretului „Sigismund” privind romii din Luxemburg la Casa Istoriei Europene

La cea de a 600-a aniversare a creării Decretului „Sigismund of Luxembourg Roma”, Casa Istoriei Europene a primit o copie a decretului în cadrul unei ceremonii de predare. Ea a fost prezentată de Tímea Junghaus, directoare executivă a Institutului European de Artă și Cultură Roma, și de Peter Pollák, deputat în Parlamentul European.

Decretul a fost un ordin explicit prin care monarhul, regele și Sfântul Emperor Roman Sigismund din Luxemburg au solicitat funcționarilor regatului, orașelor și armatei să protejeze grupurile rome care prezintă scrisoarea împotriva tuturor tipurilor de violență. A fost creat în 1423 și eliberat lui Gypsy Laszlo Voivoda și poporului său, la Spiš, Slovacia. Decretul se baza pe „scrisori de privilegiu” anterioare, care proveneau, cel mai probabil, din Ungaria.

Decretul inițial este depozitat de Arhivele Naționale ale Ungariei. Organizația este rugată să furnizeze traducerea textului mai jos.

Ceremonia a avut loc în cadrul Săptămânii romilor 2023, cu tema „dezvăluirea trecutului nostru pentru a ne recupera viitorul”, care explorează modul în care istoria afectează situația actuală a romilor din Europa. A fost urmată de un spectacol solo guitar de Máté Palásti.

În primul discurs al unei serii de discursuri ale reprezentanților instituțiilor UE, Peter Pollák, deputat în Parlamentul European, a remarcat că romii reprezintă cea mai mare minoritate etnică din Europa și că o mai bună conștientizare și înțelegere a istoriei romilor este vitală, deoarece „dacă nu ne cunoaștem istoria, nu ne cunoaștem destinul”.

Vicepreședintele Parlamentului European, Othmar Karras, a continuat că decretul a fost un prim exemplu de solidaritate în Europa și l-a citat pe Cicero pentru a sublinia că „istoria este profesorul vieții”.

Vicepreședintele Comisiei Europene pentru relații interinstituționale, Maroš Šefčovič, a sugerat că decretul este similar cu un document de călătorie sau cu un permis de ședere, care le permite titularilor să călătorească liber între țările europene.

Vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová, a subliniat situația dificilă a romilor în lagărul de concentrare din Boemia de Sud din Cehoslovacia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Comisarul Jourová a prezentat provocările legate de construirea viitorului sit de patrimoniu în locul taberei, pentru a recunoaște și a comemora suferința și pierderea populației rome.

Lívia Járóka, deputată în Parlamentul European, a dezvoltat acest punct observând că, după un secol de suferință, romii ar trebui să privească către un secol de soare, subliniind succesele personalităților publice cu rădăcini rome, cum ar fi boxul Tyson Fury și fotbalul Zlatan Ibrahimović.

Președinta Comisiei pentru cultură și educație a Parlamentului European, Sabine Verheyen, deputată în Parlamentul European, a remarcat că Casa Istoriei Europene este un loc adecvat pentru ca decretul reprodus să fie donat din cauza punctului său de vedere istoric asupra continentului european. Dl Romeo Franz, deputat în Parlamentul European, și-a prezentat observațiile introductive la Sinte Romani, observând că în Europa există peste 200 de dialecte rome.

Directorul Casei Istoriei Europene, Dr. Constanze Itzel, s-a bazat pe diferitele discursuri, fiind de acord că, în prezent, istoria romilor este subreprezentată, iar artefactele legate de istoria romilor sunt greu de găsit în colecțiile muzeale. Ca atare, Casa Istoriei Europene a lansat o acțiune de cercetare în 2022 cu Centrul Romane Rodimata pentru cercetare culturală și socială din România și a colaborat cu cercetători și organizații, cum ar fi Programul pentru romi din cadrul Centrului FXB pentru sănătate și drepturile omului din cadrul Universității Harvard și Grupul femeilor înarmate prin scterilizare forțată din Republica Cehă. Accentul a fost pus pe dobândirea de obiecte și expertiză cu privire la subiecte importante, cum ar fi discriminarea și segregarea romilor după cel de Al Doilea Război Mondial, precum și capacitarea și autoexprimarea romilor. Ca rezultat al acestei cercetări, Casa Istoriei Europene își va actualiza expoziția permanentă a muzeului pentru a include mai mult istoria romilor în afișaje.

În concluzie, dr. Itzel a observat că Decretul din secolul 15 este un semn pozitiv al istoriei europene: că, în trecut, unii conducători și autorități au acționat în mod responsabil față de romi și au luat măsuri pentru a o proteja. Aceasta este atât o încurajare, cât și un apel la acțiune pentru ziua de azi.