Redefinirea neutralității în muzeele cu Fadima Aroua

În cursul anului următor, vorbitorii invitați îi vor sprijini pe participanții la Echoes să își dezvolte propriile perspective critice și creative cu privire la practicile muzeale. Ei vor ajuta colectivul să selecteze discursurile „lipsă” pe care doresc să le expună în Casa Istoriei Europene. 

Fadima lucrează în calitate de consilier politic în materie de diversitate și incluziune pentru Universitatea din Anvers și este un lucrător de tineret pentru fetele din oraș, un proiect care vizează capacitarea fetelor și a tinerilor non-binari cu vârste cuprinse între 12 și 18 de ani în Anvers. Atelierul său a avut următoarele obiective: 

• Sensibilizarea cu privire la conceptele de neutralitate și incluziune în contextul unui muzeu istoric 
• Dezvoltarea unei viziuni critice și personale asupra alegerilor făcute de muzeu în prezentarea istoriei 
• Explorarea interactivă a expoziției permanente

Cum ne afectează poziționalitatea, cadrul de referință și privilegiul sau vulnerabilitatea? Participanții la atelier au abordat această întrebare explorând o roată a identității sociale, astfel cum este descrisă mai jos. Toată lumea a reflectat 5 minute cu privire la următoarele întrebări: 

• Aveți trăsături de identitate pe care le cunoașteți cel mai mult? 
• Există trăsături de identitate pe care le cunoașteți cel mai puțin? 
• Există caracteristici de identitate care determină modul în care vă vedeți? 
• Există caracteristici de identitate care determină modul în care alții vă văd?

Conversația de grup rezultată le-a permis participanților să înțeleagă modul în care unele aspecte ne pot face privilegiate, în timp ce altele ne pot face mai vulnerabili. În același timp, identitățile noastre evoluează din ce în ce mai mult și interacționează între ele într-o lume în care există poziții sociale diferite și forme diferite de discriminare. 

Transparența în ceea ce privește poziționalitatea, cadrul de referință și privilegiile sau vulnerabilitățile ne permite să recunoaștem alte perspective și să includem și alte voci. 

Fadima și colectivul au continuat apoi să exploreze semnificația neutralității în muzee. Pe de o parte, oamenii văd muzeele ca fiind organizații cu o moștenire istorică care păstrează și educează pe baza standardelor științifice și istorice. Ele se bucură de încredere publică și au autoritate, doresc să fie incluzive și accesibile și există o dorință generală în cadrul acestor organizații de a evita conflictele. 

În același timp, alegerile curatoriale stau la baza a ceea ce este și ceea ce nu este expus într-un muzeu. Aceste alegeri influențează, de asemenea, interpretarea și încadrarea subiectelor și obiectelor. Profesioniștii din domeniul muzeelor iau aceste decizii într-un context cultural și politic, iar aceste alegeri reflectă valorile societale. Alte aspecte care trebuie luate în considerare atunci când se analizează neutralitatea în muzee sunt diferitele modalități de finanțare a muzeelor, precum și moștenirea colonială a multor muzee. 

În acest context, sunt posibile două abordări ale diversității. Unul este să spunem „Nu văd culoarea! Toată lumea este egală! O soluție standard este suficientă.” De asemenea, este necesar să se recunoască următoarele: „Văd culoarea. Oamenii sunt diferiți și au nevoi diferite. Vom avea nevoie de soluții multiple.” 

Prin intermediul primei abordări, Fadima a subliniat că tratamentul egal nu este problematic în sine, dar că este important să ne întrebăm în permanență cu privire la cine sau la ce se face referire în mod continuu atunci când se subliniază importanța egalității.