Mărturii ale pandemiei la nivel paneuropean
La începutul anului 2020, Casa Istoriei Europene a lansat un proiect de colectare a dovezilor vieții în Europa în timpul pandemiei de COVID-19, axat pe fenomenele solidarității, speranței și consolidării comunității. Galeriile de mai jos prezintă o serie de obiecte atestate documentar și donate colecției noastre.
O selecție a acestora a fost prezentată în sala Fables a muzeului în perioada iunie-decembrie 2020.
Banner „Andrà tutto bene” (Everything will be alright), elaborat de o familie în Eboli, Italia de Sud, 11 martie 2020
Donată Casei Istoriei Europene, Bruxelles.
„Văd culorile voastre strălucite”, banner curcubeu realizat de Smaranda (în vârstă de 9 de ani) și atârnat în fereastra sa stradală din Bournemouth, Regatul Unit, 3 aprilie 2020 © Ana-Maria Rampelt
Va fi donată Casei Istoriei Europene, Bruxelles.
Banner „Tout ira bien” (Everything will be alright), atârnat de-a lungul zidurilor Școlii Schaerbeek nr. 16, Bruxelles, Belgia, martie-mai 2020
Donată Casei Istoriei Europene, Bruxelles.
Centrul de cercetare și formare al Universității de Nord a colectat fonduri pentru a ajuta Spitalul Județean din Baia Mare, România. Voluntarii au strâns bani pentru producerea a 310 de măști de protecție, decorate cu un autocolant, și două ventilatoare pulmonare.
Măști de protecție cu autocolantul „Totul va fi bine”, Baia Mare, România, martie 2020 © Centrul de cercetare și formare al Universității de Nord din Baia Mare, România
Banner curcubeu afișat de familia maghiară și italiană la Bruxelles, februarie-iunie 2020
Donată Casei Istoriei Europene, Bruxelles.
Frontierele în vremea pandemiei
Libertatea de circulație a fost profund afectată în timpul perioadei de izolare. S-au reintrodus frontiere de mult uitate și mulți europeni s-au regăsit în situația de a fi separați de familii. În localitățile aflate la graniță, oamenii au reacționat cu creativitate, prin opere de artă și proteste tăcute împotriva acestei limitări a libertății de circulație.
La jumătatea lunii martie 2020, a apărut un gard metalic care separă spațiul deschis verde al lacului comun orașului german Konstanz de orașul elvețian Kreuzlingen. A urmat apoi un protest tăcut împotriva închiderii frontierei. Organizatorii i-au invitat pe toți cei care au fost afectați sau care doreau să participe din solidaritate să se gândească la ceva pe care l-ar putea aduce în gardă: o fotografie, o scrisoare, un lacăt sau orice alt obiect creativ. Invitația suna astfel: „Aduceți doar ceva pozitiv. Fără provocări și fără gunoaie!”.
În acest videoclip Gruia Bădescu, cercetător la Universitatea din Konstanz, documentează noua realitate a unui oraș care trăiește cu noua frontieră.
Banner de la frontiera poloneză „Stýská se mi po tobonio Čechu” (vă pierd, în limba cehă).
Banner la frontiera poloneză „Stýská se mi po tobonio Čechu” (v-aș rata, ceh), martie 2020 © Stefan Manka, Cieszyn, Polonia
O acțiune spontană a avut loc la 20 martie 2020, la granița dintre Cehia și Polonia. Orașele Cieszyn și Český Těšín, legate în mod normal între ele prin mai multe poduri peste râul Olza, au fost blocate de controale la graniță. Ca reacție la această situație, un grup de locuitori polonezi și cehi au făcut bannere pe ambele maluri ale râului, cu mesaje care spun că le e dor unii de alții.
Bannere la frontiera cehă „I ja za tob’s Polaku” (Nu ai, de asemenea, pol) și „Chybíte nám Poláci!” (Ne ratăm polonezii), martie 2020 © Stefan Manka, Cieszyn, Polonia
Drepturile fundamentale în carantină
Izolarea la nivel european a însemnat uneori o limitare a drepturilor fundamentale. Însă oamenii au găsit modalități de a-și face auzită vocea.
În aprilie 2020, în Polonia, o lege urma să fie votată, ceea ce face ca avortul și educația sexuală să fie ilegale. Umbrelele negre, care au devenit simbolul luptei pentru protecția drepturilor femeilor din Polonia, nu au putut fi folosite la protestele din stradă. În schimb, protestatarii s-au alăturat unei cozi la un supermarket – singurul spațiu public în care se puteau strânge mai multe persoane – purtând umbrele negre. Alți protestatari au scos umbrele negre și afișe pe balcoane sau le-au așezat în ferestre. Votul la legea antiavort a fost, în cele din urmă, amânat.
Umbrelă utilizată pentru a protesta împotriva votării unei legi împotriva avortului, Szczecin, Polonia, aprilie
2020 Donat către Casa Istoriei Europene, Bruxelles.
Vas de metal utilizat pentru a protesta împotriva măsurilor de izolare din Madrid, Spania, mai 2020.
Donată Casei Istoriei Europene, Bruxelles.
Răspunsul creativ
Creația artistică și admirarea ei au jucat un rol major în timpul carantinei. Copiii și adulții au exprimat o varietate de sentimente prin desene, poeme sau muzică. Proiectele lor școlare și de studiu sunt o mărturie a vieții de zi cu zi. Alte opere de artă au fost create pentru a-și susține prietenii sau membrii familiei.
Carnet de schițe „Scurtă prezentare grafică a termenilor folosiți în timpul epidemiei deSars-Cov-2”, Carmela del Casar Ximénez, martie-mai 2020, Madrid, Spania.
Donată Casei Istoriei Europene, Bruxelles.
„Unul dintre cele mai frecvente efecte ale bolii provocate de pandemia de COVID-19 este lipsa respirației și dificultățile de respirație, însă această boală a provocat sufocare în multe alte aspecte ale vieții... numeroase drepturi constituționale garantate ale omului au fost suprimate în multe țări europene în timpul crizei provocate de coronavirus, iar acest lucru a cauzat sufocare sociale pentru mii de cetățeni.” Anna Vasof
„Hand Mask”, Anna Vasof, Viena, Austria, martie 2020. Achiziționată în 2020. UE, PE, Casa Istoriei Europene, Bruxelles © Anna Vasof
„Coronavirusul, coronavirusul, ne dezinfectăm mâinile,
totul a început pe terenurile chinezești.
Coronavirus, coronavirus, întreaga lume se roagă lui Dumnezeu.
Suntem cu toții închiși în casă.
Coronavirus, coronavirus, cu ajutorul doctorilor vom rezista,
Sunt puternici și altruiști, Și mai
prețioși ca aurul!
Coronavirusul, coronavirusul, ne spălăm cu toții mâinile, Hoping
în curând ne vom grăbi.”
Coroana în partea superioară a virusului provine din traducerea „corona” în limba italiană, care înseamnă „coroană”.
Poemul „Coronavirus” de Davide, 10 ani, Italia, martie 2020 © Davide Argiolas, Italia
Sara Roloff, o femeie elvețiană care locuiește la Londra, și-a împărtășit povestea despre lupta cu Covid 19 sub forma unui jurnal de bord. Leon (9) și Felix (6), fiii prietenului belgian al lui Sara, au tras această imagine pentru a o încuraja să continue luptele. Această imagine și povestea lui Sara au devenit un instrument pentru a explica virusul copiilor și altor persoane care doreau să ajute cineva să treacă prin aceeași luptă și să își ușureze anxietatea.
Desenul „Sara fight Corona Virus” de Leon (9) și Felix (6), Bruxelles-Londra, aprilie 2020. Donată Casei Istoriei Europene, Bruxelles.
Personalul medical: noii eroi
Încă de la începutul pandemiei de COVID-19, personalul medical s-a aflat în prima linie. În spitale, dar și în sectorul serviciilor de asistență în general, numeroși lucrători au plătit cu viața, adeseori din cauza echipamentelor de protecție insuficiente. Asistenții medicali și medicii sunt descriși ca noii supereroi ai vremurilor noastre tulburi.
În România, o agenție de publicitate a avut ideea de a-i reprezenta sub forma unor sfinți și zei, inspirându-se din diverse iconografii religioase – și provocând indignarea unor lideri religioși.
„Mulțumesc, medici!” afiș considerat ofensator și retras din expoziția în aer liber aprilie 2020, București, România © Wanda Hutira, McCann București
În timp ce unii îi vedeau pe medicii ca pe niște eroi sau sfinți, personalul medical le-a stârnit altora teamă și neîncredere. În mai multe țări europene, presa a relatat situații în care angajați din sectorul medical au fost discriminați sau agresați, de exemplu de vecini care se temeau să nu se infecteze. Din fericire, astfel de gesturi au fost de cele mai multe ori compensate prin dovezi de sprijin și solidaritate.
Mesaj anonim plasat pe parbrizul asistentei medicale Camille Ruiz, Valence, Franța, sfârșitul lunii martie 2020. Donată Casei Istoriei Europene, Bruxelles.
În timp ce unii îi vedeau pe medicii ca pe niște eroi sau sfinți, personalul medical le-a stârnit altora teamă și neîncredere. În mai multe țări europene, presa a relatat situații în care angajați din sectorul medical au fost discriminați sau agresați, de exemplu de vecini care se temeau să nu se infecteze. Din fericire, astfel de gesturi au fost de cele mai multe ori compensate prin dovezi de sprijin și solidaritate.
Solidarity message in response to it (Mesaj de solidaritate ca răspuns la acesta), Valence, Franța, sfârșitul lunii martie 2020. Donată Casei Istoriei Europene, Bruxelles.
Chiar dacă, de cele mai multe ori, le-au transmis mulțumiri celor care i-au susținut în diverse moduri, lucrătorii din sistemul medical au și protestat pe scară largă, pe tot continentul, împotriva lipsei echipamentelor de protecție care i-a făcut extrem de vulnerabili în fața virusului.
„Ce ne interesează? Pentru sănătate, pentru viață. În viitor, haideți să sprijinim resursele comune, fără capitalism.” Susținerea și protestele bannerului, Forest (Bruxelles), aprilie 2020. Donată Casei Istoriei Europene, Bruxelles.
Solidaritatea în acțiune
Izbucnirea crizei provocate de pandemia de COVID-19 va fi luată în considerare în legătură cu insuficiența materialelor de protecție, nu numai pentru publicul larg, ci și pentru personalul medical. Lipsa măștilor, a costumelor și a altor echipamente de protecție a cauzat situații dramatice în multe țări europene. Pe întregul continent, aceste situații de urgență au inspirat cetățenii să intervină și să ofere ajutor în mod voluntar pentru a oferi soluții cât mai curând posibil.
Atunci când materialele medicale sunt limitate, de la echipamente de protecție la ventilatoare pulmonare vitale, proprietarii de imprimante 3D intervin pentru a produce versiuni mai rapide și mai ieftine care au contribuit la salvarea de vieți. Descoperiți câteva exemple de solidaritate, de întărire a comunității și de creativitate în fața pandemiei.
Solidaritatea în acțiune
Studioul de design bulgar Love 2 Design s-a alăturat inițiativei „#ЗАДОБРОТО” (#THEGOOD). Aici, mulți entuziaști cu imprimante 3D au produs viziere de protecție a feței pentru personalul medical din prima linie.
3d ecranul feței de protecție imprimat de Love 2 Design Company, Shumen, Bulgaria, martie-aprilie 2020. Donată Casei Istoriei Europene, Bruxelles.
Halate de protecție produse de voluntari, Madrid, Spania, martie-mai 2020 © Susana Molinero, Madrid. Donată Casei Istoriei Europene, Bruxelles.
Mulți membri ai personalului medical și ai profesiilor conexe, cum ar fi îngrijitorii din centrele de îngrijire, duceau lipsă de halate de protecție. Cei care aveau cunoștințele necesare și-au oferit ajutorul și au reușit adesea să producă cantități enorme de halate.
La Madrid, un grup de voluntari s-a organizat și a început să croiască halate de protecție. Multe persoane, adesea în vârstă, care aveau o mașină de cusut acasă, au dat o mână de ajutor. Ele au coordonat producția și au distribuit halatele cu un logo inimă spitalelor, secțiilor de poliție, pompierilor și funcționarilor din administrația publică.
Halate de protecție produse de voluntari, Madrid, Spania, martie-mai 2020 © Susana Molinero, Madrid. Donată Casei Istoriei Europene, Bruxelles.
Măștile medicale erau insuficiente pretutindeni, în ciuda necesității de a lucra în spitale cu pacienți care lucrează cu COVID-19. În mai multe țări europene, în mod spontan și în spiritul solidarității, multe persoane au luat inițiativa de a produce măști faciale la domiciliu, pentru ei și pentru alții, deși dovezile științifice ale eficacității lor erau contradictorii. Unii au inventat de acasă filtre speciale și au contribuit la îmbunătățirea acestor măști.
Măști de casă distribuite persoanelor aflate în dificultate în Cehia, martie 2020 © Martina Lepší, Vojtanov, Cehia. Va fi donată Casei Istoriei Europene, Bruxelles.
Peisajele sonore ale pandemiei
Ce sunete s-au auzit în Europa în timpul pandemiei de coronavirus? Ce anume face legătura între diferitele experiențe ale izolării de pe continent? Această compoziție acustică realizată de Mara Mărăcinescu conține 21 de înregistrări din 17 țări europene, realizate între lunile martie și mai din 2020, în timpul primei perioade de izolare impuse în Europa în urma pandemiei de COVID-19.
Scopul principal al studiului și al compoziției care a rezultat a fost urmărirea impactului izolării asupra peisajului sonor european: noi ritualuri sau noi tipuri de adunări care și-au făcut apariția; schimbări ale fundalului sonor, din cauza absenței traficului, sau prezența amplificată a vocii statului, de pildă la megafoane.
„Pandemie Soundscapes”
Comandat și achiziționat în 2020 de UE, PE, Casa Istoriei Europene de la Mara Mărăcinescu. Sunete din Europa în timpul pandemiei de coronavirus