Poștă invitată: Ce povești spune Europa?

De Ana Vasconcelos Martins și Sophie L. Vériter
Research Assists, Europe’s Stories, programul Dahrendorf, Centrul de Studii Europene, Universitatea din Oxford

Discursurile, elusive ca și cum ar fi, sunt forțe puternice ale istoriei care modelează evenimentele la fel de mult ca și evenimentele. Într-un moment în care Europa se confruntă cu numeroase provocări – economice, sociale, de mediu, politice, chiar existențiale și fundamentale – poveștile pe care Europa le spune acum vor determina ce va deveni în zece ani și ulterior. Prin urmare, este important să se înțeleagă principalele discursuri care pregătesc viitorul spre care se îndreaptă Europa.

Cu ocazia celei de a 10-a conferințe aniversare din mai 2019, Programul Dahrendorf pentru studiul libertății a lansat oficial proiectul „Stories” al Europei, care este finanțat de Fundația Mercator, Fundația ZEIT și Fundația Friedrich Naumann. Proiectul urmărește să surprindă poveștile pe care Europa le face și ar trebui să le spună, precum și ce doresc europenii să facă UE în viitor.

După cum a remarcat profesorul Timothy Garton Ash, director de povești europene, la vremea respectivă există tot atâtea povești europene ca și europeni. Cu toate acestea, indiferent de numărul de momente unice care modelează discursul fiecărei persoane, există momente din trecut, preocupări actuale și speranțe pentru viitorul Europei care să fie transversale experiențelor europenilor de pe întregul continent.

Evenimente de stimulare a cercetării

Echipa noastră formată din peste 20 de cercetători din întreaga Europă și-a propus să identifice momentele și obiectivele definitorii care constituie poveștile Europei, combinând următoarele metode de cercetare:

Interviuri calitative și autointerviuri cu persoane din diferite generații, locuri și medii sociale, precum și cu experți din diferite domenii;
Sondaje de opinie privind preferințele politice ale UE în parteneriat cu proiectul eupinion al Fundației Bertelsmann;
Cercetare secundară: date colectate din alte proiecte normative, descriptive și analitice, precum și din inițiative interactive, cum ar fi site-uri web, podcasturi și mișcări legate de domeniile tematice ale poveștilor Europei.

De la cea de-a 10-a aniversare a Conferinței de la Dahrendorf, în cursul căreia tema cercetării a fost dezbătută în rândul unor specialiști din domenii diferite, cum ar fi politica și teatrul, echipa noastră a organizat, de asemenea, o conferință cu „post-89” (cei născuți aproximativ între 1980 și 2000), în parteneriat cu Fundația Mercator de la Berlin, unde am desfășurat sondaje deliberative cu privire la întrebările principale din poveștile Europei. De asemenea, am organizat două ateliere cu elevi de liceu din Germania, în cadrul cărora au fost discutate atitudinile generaționale cu privire la viitorul Europei. Aceste evenimente au oferit informații și feedback care s-au dovedit esențiale pentru conceperea cercetării noastre în curs.

Principalele constatări preliminare

Persoanele intervievate răspund la un set de șase întrebări despre momentele pe care le consideră cele mai importante din experiența lor despre Europa. Pe baza primelor 117 dintre aceste interviuri în curs de desfășurare, toate acestea putând fi vizualizate pe site-ul „Stories” al Europei, experiențele personale, cum ar fi studiile și călătoriile în străinătate, tind să fie mai formative decât anumite evenimente istorice. În mod corespunzător, libertatea de circulație este cel mai important lucru pe care majoritatea persoanelor intervievate l-au făcut pentru ei personal. Majoritatea persoanelor intervievate, din Regatul Unit și din alte țări europene, consideră că Brexitul este cel mai rău moment din istoria europeană recentă. Mulți dintre ei, în special europenii din est, numesc extinderea estică din 2004 drept cel mai bun moment european.

Abordarea schimbărilor climatice este cel mai popular răspuns la întrebarea finală a interviurilor cu privire la ceea ce respondenții noștri ar dori ca UE să fi obținut până în 2030. Această constatare a contribuit parțial la întrebările pe care le-am adresat europenilor în cadrul primului nostru sondaj de opinie comandat în mod special cu privire la preferințele politice ale UE. Pe lângă politica privind schimbările climatice, am solicitat, de asemenea, opiniile oamenilor cu privire la locurile de muncă și securitatea socială. Din sondajul respectiv, care a cuprins peste 12,000 de respondenți cu vârste cuprinse între 16 și 69 de ani în toate cele 27 de state membre ale UE și în Regatul Unit, două dintre cele mai remarcabile constatări raportate de Curte au fost: (a) „71 % dintre europeni sunt în favoarea unui venit de bază universal”; și (b) „53 % dintre tinerii europeni consideră că regimurile autoritare sunt mai bine pregătite pentru a face față crizei climatice”. Acest sondaj a fost realizat de partenerii noștri în perioada 5-25 martie 2020, reflectând astfel probabil impactul pandemiei asupra preocupărilor respondenților noștri.