Europa și războiul de treizeci de ani
27 aprilie 2024-12 ianuarie 2025
Admiterea gratuită. Nu este necesară rezervarea în avans pentru persoanele fizice sau grupurile sub 10 de persoane.
Vizite ghidate
Vizitele ghidate ale expoziției Bellum et Artes sunt disponibile publicului larg în limbile engleză, franceză, neerlandeză și germană. Vizitele se axează pe evaluarea Războiului de treizeci de ani prin prisma diferitelor tipuri de artă, utilizând o metodă de „participare activă”, bazată pe itinerarii de reflecție vizibile.
- Durată: 60 minute
- Dimensiunea grupului: 10-15 persoane
- Ora rezervării: cu o lună înainte
Rezervați-vă vizita ghidată prin intermediul platformei noastre de rezervare.
Prezentare generală
Expoziția internațională se axează pe rolul artelor în timpul Războiului de treizeci de ani (1618-1648). Numită Bellum et Artes (Război și Artă), expoziția dezvăluie interacțiunea complexă dintre conflict și expresia artistică.
Bellum et Artes explorează un conflict timpuriu la scară largă în Europa prin angajarea strategică a artelor de către părțile beligerante ca instrument militar de propagandă și pentru a le accentua puterea. În continuare, demonstrează impactul operelor de artă în calitate de „ambasadori ai păcii”. Migrația artiștilor și strămutarea patrimoniului artistic în această perioadă sunt subiecte care pot fi analizate prin intermediul unor posturi media interactive. În plus, Bellum et Artes se concentrează asupra luptei pentru pace, iluminând programele politice și geneza principiilor juridice și politice care continuă să fie relevante în prezent.
Care se desfășoară până la începutul anului 2025, expoziția este însoțită de evenimente pe tema „Războiul și arta” – cum ar fi vizite ghidate și proiecții de filme – îmbogățirea înțelegerii de către vizitatori a primului război paneuropean și importanța acestui subiect pentru vremurile noastre.
Bellum et Artes este un proiect de cercetare la nivel european care implică douăsprezece instituții din șapte țări, coordonat de Institutul Leibniz pentru istoria și cultura Europei de Est și de Colecțiile de artă de stat din Dresda. Expoziția de la Bruxelles a fost organizată împreună cu echipa Casei Istoriei Europene și evidențiază principalele rezultate și constatări ale acestei colaborări internaționale.
Expoziția
Conflictele din timpul Războiului de treizeci de ani au avut un impact profund asupra Europei, afectând continentul. Revoltul boemian din 1618 a declanșat un război prelungit până în 1648, intersectând diverse bătăi – alimentate de lupte pentru putere, tensiuni religioase și revendicări ale supremației – cu peisaje politice din toate regiunile.
Interviuri cu partenerii
Am solicitat curatorilor, partenerilor și participanților la Bellum et Artes de la Casa Istoriei Europene să discute despre un obiect esențial al expoziției.
Actorii războiului și rolul artei
Casele europene de guvernământ, legate prin legături familiale complexe, au mobilizat alianțe politice și religioase pentru a revendica moșteniri. Pe lângă ștergerea armelor, aceste localități s-au implicat în diplomația artistică, utilizând opere de artă valoroase ca simboluri ale puterii și gesturilor diplomatice. Deși s-au aflat în perioada de război, s-au făcut investiții substanțiale în artă, evidențiind rolul campaniilor de imagine țintită pentru a spori prestigiul și sprijinul pentru instanțele regale europene. Actorii din război au fost principalele localități care au condus statele europene, cum ar fi Spania, Franța, Danemarca și Suedia, și au reprezentat cele mai puternice case din Sfântul Imperiu Roman.
Johannes Wundes the Yofoame (activ circa 1590-circa 1630) (rapier), Clemens Einhorn (dagger) set de
arme ornamentale al lui John George I din Saxonia rapier
și dagger, german, înainte de 1640. Rüstkammer, Staatliche Kunstsammlungen Dresden, Germania
Cum acționează războiul?
Atunci când poartă un război, imprimantele și statele și-au atribuit organizația unor întreprinderi militare private. Aceștia au fost experți în armată și au ieșit din război, au primit mercenari și au condus campania. Cu toate acestea, echiparea și susținerea unei armate au fost extrem de costisitoare, astfel încât extorcarea de contribuții a fost inevitabilă, deși a reprezentat o povară grea pentru populație. Multe trupe au fost prost disciplinate și jefuite, ignorând ordinele și legea marțială.
Piept de război; blindat și adecvat pentru utilizare pe teren cu un mecanism sofisticat de blocare
Rüstkammer, Staatliche Kunstsammlungen Dresden, Germania. În imagine: Thomas Seidel
Ororile războiului
Războiul de treizeci de ani s-a soldat cu pierderi de vieți omenești și devastări fără precedent, creând astfel o perioadă traumatizantă în istoria europeană. Aproximativ o treime din populația Imperiului Român Sfânt suferea de violență, foamete și boală. Suferința civililor a fost exacerbată de atacuri violente, violuri și jafuri atât din partea trupelor opuse, cât și a trupelor aliate. Artiștii, profitând de propriile lor experiențe de război, au descris aceste atrocități în operele lor, contrastând în mod deliberat ororile cu atracțiile estetice, care au rezonat cu colecționarii contemporani.
Daniel Hubatka, fost soldat, Documentația privind rănirile de război, 1655
Sächsisches Staatsarchiv – Hauptstaatsarchiv Dresda
Războiul în mass-media
Războiul, perceput ca un eveniment european, a declanșat o explozie mediatică, cu o circulație pe scară largă a știrilor tipărite, inclusiv a foilor largi și a pamfoanelor. Ambele părți au utilizat aceste materiale pentru propagandă, transformând mass-media într-un câmp secundar de luptă pentru satire ascuțită și difuzarea de „știri false”.
Simon van de Passe (?) „The Great European War Ballet”
Northern Netherlands, 1632. Rijksmuseum, Amsterdam, Țările de Jos
Artă și artiști în timpul războiului
În timpul războiului, bunurile culturale au devenit obiecte deosebit de amenințate. Conducătorii regali erau conștienți de importanța bunurilor de artă. Printre altele, loviturile au avut loc în cucerile Heidelberg (1622), Mantua (1630), Mainz (1631), München (1632), Stuttgart (1634/35) și, în cele din urmă, Praga (1648). Victorii au dobândit dreptul de proprietate asupra operelor de artă și a cărților, adăugându-le în propriile colecții sau oferindu-le cadouri în schimbul unor favoruri. Având în vedere contextul său și istoria sa, arta jefuită din această perioadă poate fi considerată o parte semnificativă a patrimoniului cultural comun al Europei.
Domenico Fetti (1589-1623), David cu șeful Goliath, 1614/1615 Staatliche
Kunstsammlungen Dresden, Gemäldegalerie Alte Meister foto: Elke Estel, Hans-Peter Klut
Calea către pace
Eforturile de pace după conflictul din 1618 au eșuat inițial până la Pace de Westfalia din 1648. Experții juridici au pus bazele unui drept internațional modern, limitând dreptul la război pentru statele suverane. Diplomații, în calitate de experți juridici, au jucat roluri esențiale în modelarea negocierilor de pace. Pacea Westfalia a reorganizat Sfântul Imperiu Roman și a acordat suveranitate Țărilor de Jos și Elveției. În ciuda faptului că pacea în Europa a rămas eluzivă, obiectivele de restabilire a păcii au persistat. Congresul de punere în aplicare de la Nürnberg din 1649-1650 a consolidat pacea inițial fragilă prin asigurarea demobilizării trupelor, ceea ce a dus la un festival celebrator care marchează sfârșitul războiului.
Ratificarea Tratatului de pace de la Osnabrück de către Queen Christina (Suedia), Stockholm, 18 noiembrie 1648
Sächsisches Staatsarchiv – Hauptstaatsarchiv, Dresda, Germania
Europa după 1648: război și pace
În pofida păcii de la Westfalia din 1648, Europa nu a reușit să obțină o pace durabilă. Războaiele, militarizarea și expansiunea colonială au continuat, ducând la conflicte devastatoare. Eforturile de pace universală prin inițiative precum Convențiile de la Haga și Liga Națiunilor au fost subminate de cele două războaie mondiale. Deși Uniunea Europeană a împiedicat statele membre să poarte război unul împotriva celuilalt după cel de-al Doilea Război Mondial, amenințarea conflictelor persistă în Europa, fiind condamnată în permanență ca mijloc de realizare a obiectivelor politice.
Martin John Callanan (născut în 1982), Wars pe parcursul vieții mele, 2014, video, 14’.20”, Curtesia artistului
Instituții partenere
