Alăturați-vă nouă într-un tur multilingv prin noul spațiu de la etajul 6 al expoziției noastre permanente - intitulată "Europa acum". Explorați numeroasele provocări cu care se confruntă Europa astăzi - schimbările climatice, moștenirea sa colonială, Brexit și pandemia Covid, pentru a numi doar câteva.
Acest videoclip a fost creat la 9 mai 2021 - Ziua Europei - pentru deschiderea expoziției Europe Now la etajul 6 al Casei istoriei europene.
În 2012, Uniunea Europeană a primit Premiul Nobel pentru Pace. Comitetul Nobel a recunoscut realizările UE în promovarea reconcilierii și a păcii, a democrației, a drepturilor omului și a bunăstării sociale.
În ultimii ani însă, Uniunea Europeană a trecut printr-o serie de crize, care au supus-o unei presiuni considerabile.
Problemele economice și monetare, criza migrației, terorismul, Brexitul și alte evenimente dramatice din prezent ne arată cât de fragile și de contradictorii sunt realitățile pe care le trăim.
Medalia Premiul Nobel pentru Pace
Oslo, Norvegia, 2012
Replic,
Casa Istoriei Europene, Bruxelles, Belgia
Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale prezentului și o amenințare pentru viitorul nostru pe această planetă. Încălzirea globală cauzată de om, ca urmare a emisiilor excesive de dioxid de carbon și a poluării industriale, distruge ecosisteme întregi și face stilul nostru de viață nesustenabil.
„Vineri pentru Viitor”, inițiativa lansată de tânăra activistă suedeză Greta Thunberg, s-a răspândit în întreaga lume, elevii și studenții cerând o schimbare radicală de direcție din perspectivă ecologică.
Schimbările climatice amenință practic viitorul adolescenților care au acum 15 ani.
Banner folosit la manifestările organizației Tineretul pentru climă
Bruxelles, Belgia, 2019
Casa Istoriei Europene, Bruxelles, Belgia
Pentru prima dată în istorie, un stat membru a decis să părăsească Uniunea Europeană.
În urma unui referendum care a împărțit țara în două, Regatul Unit a declanșat articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, punând în mișcare ieșirea sa din UE la 31 ianuarie 2020, după 47 de ani în care a făcut parte din Uniune.
Momentul istoric a fost simbolizat de înlăturarea steagului britanic din fața Comitetului Regiunilor din Bruxelles; steagul s-a alăturat apoi exponatelor din colecția Casei Istoriei Europene.
Drapelul Regatului Unit al Marii Britanii, dat jos de pe clădirea Jacques Delors
Comitetul Regiunilor, Bruxelles, Belgia, 2019-2020
Casa Istoriei Europene, Bruxelles, Belgia
Racheta Ariane a devenit unul dintre simbolurile cooperării europene în spațiu. În timpul Războiului Rece, Comunitatea Economică Europeană a început să își desfășoare propriile cercetări ca răspuns la cursa spațială dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică.
Prima lansare a rachetei Ariane 1 a avut loc în Guyana Franceză la 24 decembrie 1979, oferind Europei capacitatea de a-și dezvolta propriile proiecte spațiale comerciale și științifice. În perioada 1996-2023, Ariane 5 a lansat sateliți pentru comunicații, observarea Pământului și cercetare științifică și a efectuat inclusiv misiuni legate de sistemul de poziționare Galileo. Succesorul său, Ariane 6, a decolat prima dată la 9 iulie 2024.
Macheta legendarei rachete Ariane 5
Lansată de 117 ori între 1996 și 2023; machetă realizată în 2016 (circa)
Comisia Europeană, Direcția Generală Industria Apărării și Spațiu, Bruxelles, Belgia
Războaie
Războiul din Kosovo, care a luat sfârșit în 1999, a fost ultimul conflict armat al celui mai violent secol din istoria europeană. Speranța că astfel de atrocități nu se vor mai repeta niciodată nu s-a concretizat însă. Câteva foste republici sovietice au căzut victimă aspirațiilor geopolitice ale Rusiei învecinate. Tensiunile militare regionale și „conflictele înghețate” sunt parte a realității europene din zilele noastre. Populația civilă din Georgia și din Ucraina a fost victima unor acțiuni militare și atrocități. Europenii din aceste țări au suferit traume care i-au marcat pentru totdeauna, mulți dintre ei pierzându-și viața sau căminul.
Iar zonele care nu mai sunt în prezent câmpuri de bătălie au rămas în continuare periculoase, din cauza minelor antipersonal și a muniției neamorsate.
Ușa unui autoturism bombardat de armata rusă
Irpin, Regiunea Kiev, Ucraina, 2022
Casa Istoriei Europene, Bruxelles, Belgia
Solidaritate cu refugiații
Din februarie 2022, armata ucraineană își apără țara împotriva unei invazii rusești ilegale, cu sprijinul militar al NATO și al Uniunii Europene. Războiul provoacă suferințe și distrugeri inimaginabile și lasă zeci de mii de soldați, dar și civili, morți sau răniți.
Milioane de oameni, majoritatea femei și copii, au fugit din Ucraina și și-au găsit adăpost în țările Uniunii Europene. Agresiunea rusă împotriva Ucrainei a forjat o legătură puternică între statele membre ale UE și a declanșat un val de solidaritate pe întreg continentul. Societatea civilă și organizațiile neguvernamentale i-au ajutat pe refugiați să își revină după ororile războiului.
Tricou pe care scrie "Sunt aici să vă ajut", purtat de voluntarii care întâmpină refugiații ucraineni la granița cu România
Dan Perjovschi (născut în 1961)
Asociația Seneca (SNK), București, România, 2022
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală vulnerabilitățile omenirii și a pus la încercare solidaritatea europeană.
La începutul pandemiei, țările europene au reacționat fără a se coordona între ele, închizând frontierele, restrângând libera circulație și limitând libertățile civile. Criticii se tem că libertățile fundamentale pot fi restricționate pe termen lung.
Dar, pe fondul acestei adversități, s-a ridicat și un val de solidaritate între oamenii obișnuiți. În același timp, statele membre și instituțiile UE au discutat și s-au pus de acord asupra unui program de redresare fără precedent, menit să sprijine societățile și economiile cele mai afectate de pandemie.
„Mâna ca mască” - Anna Vasof (n. 1985)
Viena, Austria, martie 2020
Ceramică și elastice
Casa Istoriei Europene, Bruxelles, Belgia
Noile tehnologii schimbă radical modul în care trăim, comunicăm și interacționăm unii cu ceilalți. Lumea devine tot mai interconectată, oferind numeroase oportunități, dar creând și riscuri noi.
Datele sunt considerate acum „noul petrol” și, din această cauză, protecția vieții private în mediul digital este una dintre cele mai mari provocări ale epocii contemporane. Strângând informații despre comportamentele, opiniile și dorințele noastre, companiile sunt în măsură să ne influențeze și să ne manipuleze viețile și deciziile. Noi instrumente de comunicare au deschis drumul către supravegherea în masă și răspândirea rapidă a dezinformării.
Fără ca măcar să ne dăm seama, procesele democratice din societăți întregi ar putea fi subminate, iar cetățenii și-ar putea pierde libertatea de a alege.
"Pixelhead" folosit ca mască antisupraveghere
Martin Backes (născut în 1977), Germania, 2010
Casa istoriei europene, Bruxelles, Belgia
Terorismul reprezintă o amenințare pentru securitatea și ordinea democratică din Europa și a devenit un fenomen global în societatea contemporană. Atacurile teroriste islamiste sau ale extremei drepte, comise în întreaga Europă, sunt o formă violentă de exprimare a unor idei ce contrastează profund cu valorile diversității și ale pluralismului.
Ideologiile extremiste se inspiră adeseori din ideologiile trecutului sau din fundamentalismul religios.
Confruntați cu o asemenea ură și violență, oamenii au reacționat rapid, dând dovadă de solidaritate și făcând apel la pace și la acceptare reciprocă.
Mesaj de solidaritate după atacurile comise de extremiști de extremă dreaptă, Oslo și Utoya, Norvegia, iulie 2011
© Riksarkivet, Oslo, Norvegia
Pancartă de carton cu un mesaj de solidaritate lăsat după atacurile teroriste din Madrid, 2004
Museo del Ferrocarril din Madrid
Ce-i reunește pe oameni în Europa? Natura diversității Europei rezultă în mare măsură din întâlnirile transfrontaliere și din schimburile culturale.
Desenați harta legăturilor dumneavoastră din Europa și din lume, ca parte a acestui experiment de cartografiere colectivă.
Pe urmele Europei mele © Casa Istoriei Europene, Bruxelles, Belgia
Această sculptură sub formă de spirală care domină scara principală a muzeului conține 27 de citate istorice reprezentând interpretarea mereu schimbătoare a istoriei europene.
Șantierul Eastman - Renovarea clădirii pentru Casa Istoriei Europene
© Uniunea Europeană - Casa Istoriei Europene 2016 / Benoit Bourgeois
Citiți-le încă o dată în versiune electronică și votați citatul preferat.
Vârtejul istoriei © Casa Istoriei Europene, Bruxelles, Belgia
Văzut de sus, relieful Europei scoate la iveală urme ale istoriei dintr-o nouă perspectivă. Peisajele sale sunt în mare măsură peisaje culturale, purtând amprenta activității umane, fie ea pozitivă sau negativă. Istoria a generat o diversitate remarcabilă, arătând asemănări și diferențe uluitoare.
Peisaje europene © Casa Istoriei Europene, Bruxelles, Belgia
Explorați orașe europene din trecut și din prezent cu ajutorul camerelor web și al operelor de artă. Creați-vă propriul tur virtual imersiv și proiectați-l pe un perete cu ajutorul unuia dintre cele trei dispozitive.
Vederi din Europa © Casa Istoriei Europene, Bruxelles, Belgia
Casa istoriei mele europene reprezintă un proiect participativ unic, unde sunt strânse mărturiile voastre personale despre Europa. Relatările sunt aranjate în funcție de intervalele de timp și fiecare povestire are propria locație geografică. Puteți utiliza harta interactivă pentru a le descoperi. De asemenea, vă puteți înscrie pentru a vă adăuga și distribui propria dumneavoastră amintire europeană.
Casa istoriei mele europene © Casa Istoriei Europene, Bruxelles, Belgia
