Europa în ruine

Primul război mondial

1914 a fost un an de cotitură pentru Europa. Era puterea dominantă la nivel mondial pe plan politic, economic și cultural.

Însă Primul Război Mondial, care a fost și primul război industrializat în masă, a provocat pagube fără precedent pe câmpul de luptă și în societate în general. Acești patru ani de război au zguduit Europa din temelii și au târât-o într-un conflict global fără precedent.

Această catastrofă a declanșat cel mai sângeros secol din istoria europeană, iar efectele sale traumatizante au avut un impact profund asupra memoriei europene.

Vizită virtuală

Primul Război MondialLink is external

Gazele toxice au fost pentru prima dată folosite cu succes de forțele germane la Ypres, Belgia, în 1915. Ideea de a folosi gaze toxice drept armă s-a dezvoltat ca mijloc de a încerca deblocarea impasului în care ajunsese războiul din tranșee. Au fost folosite clorul, bromul și iperita (gazul muștar). Deși pierderile de vieți omenești efective au fost limitate, efectele psihologice asupra soldaților au fost considerabile. Masca de gaze ilustrează perfect dezumanizarea individului în acest război.

Măști de gaze ale unui soldat
Statele Unite ale Americii
1917
Hulton Archive/Stringer/Getty

La 28 iunie 1914, moștenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar, arhiducele Franz Ferdinand, și soția acestuia au fost asasinați la Sarajevo de către Gavrilo Princip, un sârb bosniac ce revendica un stat iugoslav independent de Austria. Evenimentul a destabilizat echilibrul fragil de puteri și a aruncat continentul în război.

Pistol folosit în atentatul de la Sarajevo
Belgia, 1910
Heeresgeschichtliches Museum, Viena, Austria

Se estimează că în Primul Război Mondial au murit 10 milioane de soldați, iar rămășițele multora nu au fost niciodată identificate. Aceasta a condus la apariția peste tot în Europa a conceptului de „soldat necunoscut”, care a permis oamenilor să îi comemoreze pe cei uciși în lupte la morminte și memoriale publice. După război, măcelul în aparență de neînțeles a discreditat clasele conducătoare. Peisajul european, care poartă stigmatul războiului, s-a transformat pentru totdeauna; astăzi, câmpurile de luptă, vestigiile arheologice și mormintele stau mărturie acestei amintiri.

Inscripție pe mormintele soldaților necunoscuți
Frontul de pe Isonzo, Imperiul Austro-Ungar, 1914-1918
Ciment și sârmă ghimpată
Kobariški muzej, Kobarid, Slovenia

Grave marker for unnamed soldiers Soca Front

Confruntarea totalitarismului cu democrația

Ca urmare a Primului Război Mondial, foste imperii s-au destrămat și noi state au fost create. Pacifismul și ideea de integrare europeană au dobândit o influență mai mare.

Democrația parlamentară a înflorit în întreaga Europă, în timp ce Uniunea Sovietică a devenit prima dictatură comunistă. Cu toate acestea, până în 1939, majoritatea acestor democrații eșuaseră, iar majoritatea europenilor trăiau în regimuri autoritare sau totalitare, care controlau cu forța viața privată și viața publică și limitau libertățile individuale.

Naziștii au venit la putere în 1933 și au pus bazele unui regim totalitar care proclama superioritatea biologică a rasei ariene germane, menite să domine Europa. Evreii au fost învinovățiți pentru problemele Germaniei și acuzați de organizarea unui complot pentru a prelua conducerea lumii.

Vizită virtuală

Totalitarismul vs democrația (1918-1939)Link is external

Cultul personalității lui Iosif Stalin a început la scurtă vreme după ce acesta a preluat controlul Uniunii Sovietice la sfârșitul anilor 1920 și a ajuns la apogeu după victoria sovietică din cel de al Doilea Război Mondial.

„Sus pancarta cu Marx, Engels, Lenin și Stalin!”
Uniunea Sovietică, 1933
Gustav Klutsis (1895-1938)
Afiș
Reproducere
Российская государственная библиотека/Biblioteca Națională a Rusiei, Moscova, Rusia

Raise higher the banner of Marx, Engels, Lenin, and Stalin

Constituțiile țărilor din întreaga Europă acordau bărbaților, și în multe cazuri femeilor, dreptul la vot. Puterea statului era limitată, pas de-a dreptul revoluționar pe calea democrației.

Urnă electorală
Finlanda, începutul secolului al XX-lea
Vapriikki Museokeskus, Tampere, Finlanda

În cursul adunării Ligii Națiunilor din 7 septembrie 1929, ministrul francez al afacerilor externe, Aristide Briand, a făcut apel la statele europene să condamne războiul într-o poziție comună și să adopte o politică de dezarmare. A fost pentru prima oară când un stat european a luat inițiativa de a propune o acțiune europeană comună.

Aristide Briand (1862-1932)
Politician francez
Franța, anii 1920
Granger Historical Picture Archive/Alamy Stock Photo

Black white photograph Aristide Briand orating

Bombardarea orașului basc Guernica la 26 aprilie 1937 de către avioanele germane și italiene a fost unul dintre cele mai terifiante episoade ale Războiul Civil din Spania.

„Guernica”
Franța, 1937
Sculptură de bronz
René Iché (1897-1954)
Casa Istoriei Europene, Bruxelles, Belgia

Regimul nazist își reprima cu brutalitate dușmanii și se asigura că toți cei care erau considerați un risc la adresa securității din cauza nesupunerii civile, a opunerii de rezistență sau a faptului că făceau parte din opoziție erau trimiși în lagăre de concentrare.

Simboluri cu care erau marcați prizonierii din lagărele de concentrare
Lagărul de concentrare Dachau, Imperiul German, cca 1938-1942
Reproducere
KZ-Gedenkstätte Dachau, Dachau, Germania
Bundesarchiv, Bild 146-1993-051-07 / CC-BY-S.A 3.0, Koblenz, Germany

Chart of prisoner markings Dachau concentration camp

Al doilea război mondial

Al Doilea Război Mondial este descris adesea ca „războiul total”, în timpul căruia nu s-a mai făcut distincția dintre forțele armate și civili. Milioane de oameni au căzut victime ale execuțiilor în masă, deportării, foametei, muncii forțate, lagărelor de concentrare și bombardamentelor.

Sub regimul nazist, milioane de oameni au fost omorâți prin epurare etnică și socială sistematică. Prin mărimea și forma sa birocratică, genocidul împotriva evreilor europeni a devenit un eveniment fără precedent în istorie. Prinsă în confruntarea dintre naționalism-socialism și stalinism, Europa Centrală și de Est a avut de suferit de pe urma unui război cu un caracter deosebit de violent.

Vizită virtuală

Al Doilea Război MondialLink is external

Ambițiile Germaniei de expansiune teritorială și de dominare a Europei au dus la izbucnirea războiului pe continent la 1 septembrie 1939. În săptămâna precedentă, Hitler și Stalin încheiaseră un pact de neagresiune, care includea o prevedere secretă prin care Europa Centrală și de Est erau împărțite în sfere de interese naziste și sovietice.

„Misiunea europeană a Germaniei”
Berlin, Imperiul German, cca 1941
Werner von Axster-Heudtlaß
Afiș
Reproducere
Deutsches Historisches Museum, Berlin, Germania

Pe măsură ce oamenii erau din ce în ce mai indignați și dezgustați de tirania și brutalitatea nazistă, rezistența se intensifica în teritoriile aflate sub ocupație. Rezistența se manifesta în diverse moduri în diferite locuri: de la reuniuni militare de mare amploare în Grecia, Polonia, Iugoslavia și Uniunea Sovietică, la rezistență civilă în alte locuri.

Partizani (armata de eliberare națională)
Iugoslavia, 1942-1945
Fotografie
Hrvatski povijesni muzej, Zagreb, Croația

Partisan soldiers smiling in forest Yugoslavia

Evreii din aproape toate țările ocupate erau obligați să poarte steaua galbenă evreiască, un instrument infam și degradant de excludere. Strămutarea forțată a evreilor în ghetouri a fost un pas important al activităților de pregătire pentru organizarea holocaustului.

Stea evreiască din Franța
Franța, 1942-1944
בית לוחמי הגטאות/Muzeul luptătorilor din ghetou, Galileea de Vest, Israel

Moștenirea lăsată de distrugere

În cel de-al Doilea Război Mondial au murit aproximativ 60 de milioane de oameni, dintre care aproape două treimi au fost civili. Cifrele însă nu reușesc singure să redea pe deplin amploarea tragediilor personale suferite sau impactul catastrofal al acestor evenimente asupra diverselor grupuri de persoane. Obiectele expuse aici spun povestea umană din spatele acestor evenimente și ne invită pe toți să medităm asupra modului în care oamenii fac față traumelor și pierderilor la o astfel de scară.

Sute de mii de civili au murit în timpul asediilor din cauza foametei și a bolilor cauzate de aceasta.

Femeie olandeză înfometată
Amsterdam, Țările de Jos sub ocupație germană, 1944-1945
Casparus Bernardus (Cas) Oorthuys (1908 - 1975)
Fotografie
Nederlands Fotomuseum, Rotterdam, Țările de Jos

Black white photograph starving woman eating

Milioane de oameni au fost afectați sub regimul lui Stalin de migrațiile forțate din interiorul Uniunii Sovietice pe durata războiului și după terminarea sa. Această scrisoare, scrisă pe scoarța unui mesteacăn de un avocat deportat, care s-a îmbolnăvit în timp ce muncea în gulag, vorbește despre speranța autorului ei de a-și revedea familia. Acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Scrisoare a unui prizonier din gulag
Viatlag, Uniunea Sovietică, ianuarie 1943
Scoarță de mesteacăn
Tukuma muzejs, Tukums, Letonia

Letter written on bark of tree in cyrillic

Șansele de supraviețuire ale unui prizonier de război depindeau de tabăra care îl captura și de momentul în care cădea prizonier. Crucea Roșie Americană a reușit să pregătească și să trimită peste 27 de milioane de pachete pentru a crește șansele prizonierilor de a se întoarce cu bine acasă.

Pachet de la Crucea Roșie
Regatul Unit, 1945
Carton
Imperial War Museum, Londra, Regatul Unit